Începuturile Colegiului Național „Moise Nicoară” sunt cele ale primei școli elementare din Arad. Colegiul a fost înființat în 1707 de călugărul bavarez Camil Nöffrich și a funcționat în încăperile modeste ale unei școli improvizate. În 1745 școala devine devine școală latină, și în 1762 gimnaziu, Obergymnasium, denumire impusă de reorganizarea sistemului de învățământ din Imperiul Austriac. În 1845 s-a aplicat o reformă școlară în urma căreia gimnaziul din Arad devine gimnaziu superior complet, iar în 1868 ia denumirea de gimnaziu superior regal. Școala latină și gimnaziul din Arad, patronate de călugării minoriți au funcționat pe rând în două locații, proprietăți ale ordinului (1745-1821 / 1821-1873).

În condițiile în care populația școlară creștea se impunea construirea unei noi clădiri. S-au folosit la început o parte din fondurile Fundației „Margareta Bibits”, la care s-a adăugat apoi o contribuție substanțială a statului. Între anii 1869-1873 a fost construită clădirea actualului colegiu. Lucrările de construcție au fost conduse după planurile arhitectului Josef Diecher din Budapesta. Clădirea este zidită în stil renaissance și este compusă din două părți: clădirea principală, cu etaj și subsol, și corpul secund aflat în partea de apus unde există și sala de gimnastică. Întrucât fundația Bibits nu a putut întreține școala, din 1895 statul și-a luat asupra sa această sarcină.

Fatada_Colegiul_National_Moise_Nicoara

La 5 octombrie 1919 școala devine Liceul „Moise Nicoară”, primul liceu românesc de băieți din Arad. Ziarul local “Românul” consemna că sala festivă era plină „de toți cei care doreau să audă cuvântul românesc răsunând și afirmându-se pentru întâia dată într-un lăcaș de cultură românească.”. La evenimentul de atunci a fost prezent și Vasile Goldiș, în calitate de ministru, reprezentant al guvernului, iar în cuvântarea sa primul director, profesorul Nicolae Mihulin, vorbea despre menirea liceului și anume „să crească elevi care să devină buni cetățeni români și oameni de caracter” și într-adevăr, mulți dintre cei care au trecut ca elevi pragul acestei școli, au ajuns personalități de prim rang în cultura românească: profesori universitari, doctori în științe, literați, medici, ingineri, juriști, economiști, unii dintre ei devenind membri ai Academiei Române, respectiv ai Academiei Maghiare.

Edificiul a fost preluat de statul român în 1934, iar în anul 1955, liceul a fost introdus pe lista oficială a monumentelor de arhitectură.

Moise_Nicoara_National_College_-_facade

Reforma învățământului din 1948 a marcat începutul generalizării învățământului. Fostul liceu “Moise Nicoară” a fost denumit Școala Medie nr. 1 din Arad, iar în 1957 primește numele de „Ioan Slavici”. În anul 1991 se revine la vechiul nume „Moise Nicoară”, iar din anul 2000, se numește Colegiul Național „Moise Nicoară”, continuând prin rezultatele deosebite obținute de elevii săi aceeași tradiție de școală de elită, punct de referință în învățământul preuniversitar, recunoscut atât în plan local, național cât și internațional.

În anul 1998 s-a constituit Fundația „Moise Nicoară“, instituție cu caracter educațional, care și-a propus stimularea și sprijinirea materială a activităților extracurriculare ale elevilor și profesorilor din școala cu același nume.

În toamna anului 2011 au început ample lucrări de reabilitare a colegiului prin fonduri europene. Lucrările, în valoare de 11 milioane de euro, reprezintă cea mai mare finanțare obținută în întreaga regiune de vest a României pe secțiunea dedicată infrastructurii educaționale. Lucrările au durat până în vara anului 2013, în podul clădirii fiind amenajat și un spațiu pentru un observator astronomic.

sursa: wikipedia.org

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *