Senatorul USR Răzvan Anghel acuză PSD că a blocat reformele asumate prin PNRR

Senatorul USR Răzvan Anghel susține că PSD a întârziat sau a compromis mai multe reforme incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență. El indică legea salarizării, legislația privind integritatea și investițiile în spitale drept exemple ale problemelor care pot afecta fondurile europene.

Legea salarizării era prevăzută în PNRR încă din 2021, iar aplicarea sa trebuia să înceapă în trimestrul al doilea din 2023. Anghel afirmă că Ministerul Muncii s-a aflat, din noiembrie 2021 până în aprilie 2026, sub conducerea unor miniștri PSD: Marius Budăi, Simona Bucura-Oprescu și Florin Manole.

În timpul grevei profesorilor din 2023, Marius Budăi anunța că proiectul urma să fie încheiat până la 15 iulie și transmis Parlamentului la 1 septembrie. Potrivit senatorului USR, niciunul dintre aceste termene nu a fost respectat, iar legea nu a fost adoptată.

În 2024, Marcel Ciolacu declara că „doar un om politic inconștient” ar adopta Legea salarizării într-un an electoral. Răzvan Anghel îl critică acum pe Sorin Grindeanu pentru că solicită public adoptarea unei legi menite să corecteze inechitățile și invocă riscul pierderii banilor europeni, deși, în opinia senatorului, reforma a fost gestionată exclusiv de miniștri PSD.

Integritatea și investițiile în spitale

Senatorul USR a inclus în bilanțul său și reforma referitoare la noua legislație privind integritatea. Ministerul Justiției a fost condus de Radu Marinescu, ministru PSD, din decembrie 2024 până în aprilie 2026, interval în care reforma nu a fost finalizată. Dezbaterea parlamentară a ajuns astfel să se desfășoare aproape de termenul-limită stabilit prin calendarul PNRR.

Răzvan Anghel susține că întârzierile nu reprezintă singura problemă asociată gestionării PNRR de către PSD. În domeniul sănătății, planul inițial din 2021 prevedea construirea a 27 de spitale și alocarea a peste 2,1 miliarde de euro sub formă de granturi europene.

• Lista proiectelor a fost redusă ulterior de la 27 la 19 spitale, iar 740 de milioane de euro au fost pierdute;
• în 2025, mai erau prevăzute opt spitale și granturi în valoare de 277 de milioane de euro;
• după eliminarea proiectului de la Constanța, numărul investițiilor rămase a scăzut la șapte.